Scrisoare către Părintele Stareţ Efrem
şi obştea Mănăstirii Vatoped
Preacuvioşiei Sale,
Preacuviosului Părinte Efrem,
Stareţul Sfintei Mănăstiri Vatoped,
şi cinstitei sale obşti
„Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate,
că a lor este Împărăţia Cerurilor” (Matei 5, 10)
Preacuvioase Părinte Stareţ Efrem,
Preacuvioşi Părinţi şi cinstiţi fraţi întru Hristos,
Noi, obştea Sfintei Mănăstiri Putna, ca fraţi duhovniceşti ai Sfintei Mănăstiri Vatoped, împreună-pătimim cu Sfinţiile Voastre în încercarea pe care a adus-o arestarea Părintelui Stareţ Efrem, din Postul Naşterii Domnului. Cu adevărat, Crucea este cea care ne face pe noi, ortodocşii, atât de asemănători lui Hristos şi unii altora, dincolo de barierele lumii acesteia – etnice, geografice sau istorice. Această ispită care a venit asupra Mănăstirii Vatoped, şi, prin aceasta, asupra Sfântului Munte Athos şi a întregii ortodoxii, este un prilej de a ne aduna laolaltă sub Acoperământul Maicii Domnului şi de a ne întări duhovniceşte în unitate şi dragoste în Dumnezeu.
Mănăstirea Vatoped este un simbol al ortodoxiei isihaste, dar şi un far al spiritualităţii naţionale elene. Iar lupta diavolului, prin oamenii inconştienţi de care se slujeşte, se duce în primul rând împotriva vârfurilor şi a simbolurilor ortodoxiei, a celor prin care Hristos luminează întreaga lume. Însă, peste aceste sforţări ale oamenilor, Dumnezeu îşi desfăşoară lucrarea sa mântuitoare, deosebind binele de rău, pe cei din Biserică de cei din afara Bisericii, vădind cugetele şi inimile după înţelepciunea Sa: „Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre, zice Domnul” (Isaia 55, 8). De aceea, noi nădăjduim împreună cu Sfinţiile Voastre că, în cele din urmă, adevărul şi dreptatea lui Dumnezeu vor birui.
Lipsirea de libertate a Părintelui Stareţ Efrem arată lipsa de libertate a oamenilor lumii de astăzi, robiţi de păcat şi necunoscători ai libertăţii vieţii în Hristos. Aceşti semeni ai noştri nu mai ştiu să deosebească binele de rău, căzând sub mustrarea Proorocului Isaia: „Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!” (Isaia 5, 20). În acest climat de derută spirituală în care oamenii ajung să se lupte cu Dumnezeu, misiunea noastră rămâne aceea de a arăta semenilor noştri direcţia corectă: Hristos – Calea, Adevărul şi Viaţa. Dacă Sfântul Siluan Athonitul împărţea lumea în două categorii – cei care Îl cunosc şi cei care nu Îl cunosc pe Dumnezeu, noi nu putem decât să deplângem inconştienţa oamenilor care sunt lipsiţi de lumina lui Hristos şi care s-au cufundat în întuneric. Asemenea Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, a cărui pomenire se face astăzi în Sfântul Munte, să cerem de la Dumnezeu puterea de a rosti: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta!”.
Cu gândul acesta în inimă, Vă asigurăm, Părinte Stareţ Efrem, de toată dragostea şi preţuirea pe care le avem faţă de Sfinţia Voastră, Vă suntem alături în această încercare, Vă pomenim la rugăciune şi Vă îmbrăţişăm ca fraţi împreună-slujitori ai Domnului nostru Iisus Hristos. Întregii obşti îi dorim răbdare, putere în rugăciune şi să fie strâns unită în jurul Păstorului ei, căci acolo unde este unitate şi dragoste diavolul nu va avea putere.
Cu Atotputernica Ocrotire a Acoperământului Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,
Cu rugăciunile Sfântului Ştefan cel Mare, ctitor al Mănăstirii Putna şi binefăcător al Mănăstirii Vatoped şi al multor mănăstiri din Muntele Athos,
Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Ghenadie, al cărui cinstit cap este adăpostit în mănăstirea noastră,
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ocroteşte pe fiii Tăi! Amin!
Stareţul Sfintei Mănăstiri Putna,
Arhimandrit Melchisedec Velnic
cu întreaga obşte
Luni, 9 ianuarie 2012, la pomenirea
Sfântului Apostol, Întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (stil vechi),
şi a Sfântului Mucenic Polieuct şi a Cuviosului Eustratie (stil nou)
Îndemn spre conştiinţă creştină în ajunul Naşterii Domnului
Obştea Mănăstirii Putna mulţumeşte tuturor românilor binecredincioşi care au înţeles cauza noastră şi au ajutat, în orice fel, ca terenul de 14 ha ce reprezintă vatra mănăstirii - şi pe care se află biserica, mormintele, muzeul, gospodăria, arhondaricele şi dependinţele anexe - să rămână în patrimoniul ctitoriei lui Ştefan cel Mare.
Reamintim tuturor că acest teren, dăruit de Ştefan cel Mare din averea sa personală Mănăstirii Putna odată cu zidirea ei, în 1466-1469, a fost întărit de ctitor în 1503 prin cuvintele: „
Iar după viaţa noastră, cine va fi domn al ţării noastre, (...) Moldova, acela să nu clintească dania şi întărirea noastră, ci s-o întărească şi s-o împuternicească, pentru că am cumpărat cu banii noştri şi am dat şi am scris acelei sfinte Mănăstiri de la Putna.”
Deşi vatra mănăstirii a fost inclusă administrativ în Fondul Bisericesc sub austrieci (1783-1918), peste care, la rândul lui, s-a intabulat abuziv Statul român în 1949, nimeni, niciodată, nu a contestat efectiv stăpânirea paşnică şi neîntreruptă a vieţuitorilor mănăstirii, vreme de peste 500 de ani. Este motivul pentru care şi Tribunalul Suceava, prin decizia 1015 din 1 iulie 2011, a dispus radierea Statului român din cartea funciară şi intabularea proprietarului de drept, Mănăstirea Putna, asupra celor 14 ha.
Pentru a elimina orice confuzie, precizăm că este vorba de teren cu construcţii, fără legătură cu pădurea, care a fost inclus accidental în Fondul Bisericesc de către austrieci, Fond care însuma peste 95% suprafeţe împădurite. Aşadar, Mănăstirea Putna nu a urmărit o îmbogăţire nedreaptă, nu a urmărit însuşirea dreptului nimănui, ci strict recunoaşterea moştenirii sale legitime – vatra mănăstirească. Perimetrul pe care s-a intabulat Mănăstirea Putna se poate vedea delimitat în imaginea de mai jos.
Din neştiinţă sau, poate, din prea mult zel administrativ, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, acţionând în numele Statului român, a introdus în 7 decembrie 2011 o contestaţie în anulare la Tribunalul Suceava împotriva hotărârii 1015, care consfinţea dreptul istoric al Putnei. Direcţia de Finanţe a cerut, de asemenea, ca până la judecarea contestaţiei în anulare (septembrie 2012) să se suspende provizoriu hotărârea de împroprietărire a Putnei, deşi mănăstirea s-a intabulat deja în mod legal.
În urma atitudinii publice negative şi a protestelor generale împotriva acţiunii absurde şi nelegitime a Direcţiei de Finanţe Suceava, aceasta şi-a retras cererea de suspendare provizorie la 20 decembrie 2011, precum se poate vedea la
acest link.
Cu toate că s-a făcut un pas, Direcţia de Finanţe, în momentul de faţă, încă îşi menţine cererea principală îndreptată împotriva Mănăstirii Putna, şi anume contestaţia în anulare, care urmează să se judece în luna septembrie 2012. Aceasta ar însemna ca Mănăstirea Putna, după 545 de ani de existenţă, prin intermediul unor şicane avocăţeşti, să poată pierde dreptul de proprietate legitimă asupra vetrei sale mănăstireşti.
Intenţia noastră, a vieţuitorilor Mănăstirii Putna, este de a pune capăt acestui război absurd, de care nimeni nu are nevoie. Cerem în mod ferm Direcţiei de Finanţe Suceava să-şi retragă acţiunea de contestaţie în anulare cât mai curând, deoarece este ilegitimă și inutilă, lovind într-un drept istoric consfinţit de peste 500 de ani.
Ceea ce ne dorim acum, în ajunul Naşterii Domnului, este ca Dumnezeu să dea mai multă conştiinţă creştină politicienilor români, care înţeleg că au fost aleşi pentru a apăra simbolurile de credinţă ale neamului românesc, nu pentru a le distruge.
Cu nădejde într-o Românie cu frica lui Dumnezeu, să ne rugăm pentru pace şi să încetăm războaiele nedrepte care dezbină român de român, mai ales acum, când Mântuitorul vine pe pământ.
Bucuria Naşterii Domnului să ne lumineze pe toţi!
Obştea Mănăstirii Putna
Conturul galben delimitează perimetrul celor 14 ha de teren amintite
Harta cadastrală a vetrei Sfintei Mănăstiri Putna (14 ha)
Către cei care gândesc şi mai simt româneşte
Mănăstirea Putna, reprezentată prin Stareţ Arhimandrit Melchisedec Velnic, aduce la cunoştinţă tuturor forurilor bisericeşti şi laice o nedreptate ce se încearcă a se face, printr-o Contestaţie în anulare asupra căreia se va pronunţa Tribunalul Suceava, în privinţa terenului care reprezintă vatra mănăstirii.
În data de 1 iulie 2011, prin Decizia definitivă şi irevocabilă nr. 1015 a Tribunalului Suceava, Mănăstirii Putna i s-a făcut o dreptate istorică, recunoscându-i-se, prin uzucapiune, dreptul de proprietate asupra vetrei de vieţuire monahală – terenul de 14 ha pe care se află: biserica cu mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cimitirul, chiliile, muzeul, arhondaricul, livada şi gospodăria anexă.
În data de 7 decembrie 2011, Direcţia Finanţelor Publice a Judeţului Suceava, ca reprezentant al Statului Român, a depus la Tribunalul Suceava o Contestaţie în anulare prin care cere să se anuleze hotărârea judecătorească mai sus menţionată.
>> citiţi continuarea
