RO
EN

Evenimente - 2019

Programul sărbătoririi Sf. Ierarh Iacob Putneanul și pelerinajul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului
Încheierea lucrărilor la „Centrul Cultural Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul”
Expoziția „Broderii de tradiție bizantină din România” la Muzeul Luvru din Paris
Pomenirea românilor căzuți la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941
Instalarea crucilor de gheață de Bobotează
Dăruiți 2% din impozit!


Programul sărbătoririi Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul și pelerinajul Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului la Mănăstirea Putna, 14–15 mai 2019

În 15 mai, la pomenirea Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, la Mănăstirea Putna va avea loc un pelerinaj organizat de Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.
Vor participa Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, stareți, starețe, consilieri, protopopi, circa 40 de preoți și 900 de credincioși. Între pelerini vor fi și 150 de tineri, unii dintre ei membri ai asociațiilor ATOR și PATMOS.

Marți, 14 mai, la ora 9.00, Sfintele Moaște ale Sfântului Iacob Putneanul vor fi aduse din Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și puse spre închinare în baldachinul amenajat în incinta mănăstirii.
Între orele 18.00 și 22.00 se va săvârși slujba Privegherii în cinstea Sfântului Iacob Putneanul, cu participarea arhiereilor prezenți.

Miercuri, 15 mai, la ora 8.30, pelerinii din Arhiepiscopia Romanului și Bacăului vor sosi la mănăstire, iar la ora 9.30 va începe Sfânta Liturghie arhierească. Vor sluji: Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Calinic, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
La strană vor cânta Corala „Ierotheos” a preoților din Protopopiatul Onești și corul „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna.
La Ectenia pentru adormiți vor fi pomeniți Patriarhul Nicodim Munteanu și Patriarhul Iustin Moisescu (întrucât anul 2019 este dedicat acestor doi mari patriarhi ai României), familia Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, părinții Sfântului Iacob Putneanul, eroii neamului (căci în zona Onești au murit circa 100.000 de soldați în Primul Război Mondial și acolo sunt 14 cimitire militare), mărturisitorii credinței din temnițele comuniste.
La chinonic va cânta Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus.
Delegația Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului va aduce la Mănăstirea Putna un hrisov care să rămână ca mărturie a acestui pelerinaj de la Betleemul Sfântului Ștefan cel Mare, Borzești, la Ierusalimul acestui Părinte al neamului românesc, Mănăstirea Putna.
La sfârșitul slujbei se va lansa DVD-ul „Destin bucovinean. Masacrul românilor de la Fântâna Albă”, realizat de Grupul „Ai lui Ștefan, noi oșteni”.
Miercuri, la ora 18.30, Sfintele Moaște ale Sfântului Iacob Putneanul vor fi duse în Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” al mănăstirii.

Slujbele vor fi transmise în direct pe paginile de Facebook și YouTube ale mănăstirii.

În Anul Centenar 2018, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului a organizat un mare pelerinaj la Alba Iulia. În acest an, 2019, pelerinajul se face la Mănăstirea Putna, întrucât cei doi mari ctitori ai mănăstirii, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul, au avut o mare purtare de grijă pentru oamenii satului, iar anul 2019 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „An omagial al satului românesc”.

Sfântul Iacob Putneanul a fost Mitropolit al Moldovei în perioada 1750–1760. El a înnoit Mănăstirea Putna, locul unde a viețuit ca monah, începând cu anul 1755.
Sfântul Iacob a tipărit primul abecedar din Moldova, Bucvarul, în 1755, și a înființat prima școală de la sat din Moldova, lângă Mănăstirea Putna, în 1759.
În 1760, el s-a retras din scaunul mitropolitan pentru că a apărat oamenii simpli de un impozit, văcăritul, care le aducea o mare sărăcie și care dusese și la o scădere a natalității.
Sfântul Iacob și ucenicii săi, Cuvioșii Sila, Paisie și Natan, au fost canonizați în anul 2016, iar Proclamarea canonizării a fost făcută de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu ierarhii Sfântului Sinod în 14 mai 2017, la Mănăstirea Putna.



Sus


Încheierea lucrărilor la „Centrul Cultural Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul”

Joi, 2 mai 2019, la Mănăstirea Putna a avut loc încheierea lucrărilor și înmânarea procesului-verbal de predare-primire a Centrului Cultural Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul.

Au participat Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, domnul Vasile-Daniel Suciu, Viceprim-ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, doamna Mirela-Elena Adomnicăi, Prefectul Județului Suceava, doamna Manuela Irina Pătrășcoiu, Director General la Compania Națională de Investiții, domnul Viorel Nuțu, directorul firmei General Construct, domnul Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna, alte oficialități.

În noul Centru sunt amenajate diferite ateliere, care vor putea funcționa și ca o școală de creație care să urmărească specializarea, perfecționarea și îmbogățirea experienței plastice tradiționale a artiștilor implicați. Atenție sporită se oferă restaurării, îndeosebi iconografice și de broderie, Mănăstirea Putna deținând cea mai vastă colecție de broderie din țară.

Centrul va găzdui vernisaje și expoziții temporare, evenimente, simpozioane și conferințe naționale și internaționale pe diverse teme culturale.


Sus


Expoziția „Broderii de tradiție bizantină din România” la Muzeul Luvru din Paris

Catalogul expoziției „Broderii de tradiție bizantină din România. În jurul stindardului lui Ștefan cel Mare”
În perioada 17 aprilie – 29 iulie, Mănăstirea Putna participă la expoziția „Broderies de tradition byzantine en Roumanie. Autour de l’étendard d’Étienne le Grand” („Broderii de tradiție bizantină din România. În jurul stindardului lui Ștefan cel Mare”), organizată de Muzeul Luvru din Paris.

La expoziție mai participă: Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național de Artă al României, Mănăstirea Sucevița, Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași, Ministerul Afacerilor Externe – Direcția Arhivelor Diplomatice.

Din tezaurul Mănăstirii Putna vor fi prezentate douăsprezece broderii medievale, lucrate cu fir de argint, argint aurit și mătase, majoritatea dăruite de Sfântul Ștefan cel Mare Mănăstirii Putna prin mâinile iscusite ale monahilor acestei ctitorii voievodale. Printre aceste broderii se află Acoperământul de mormânt al Mariei Asanina Paleologhina (Maria de Mangop), Dvera Înălțării Domnului și Epitaful dăruit de vistiernicul Gavriil Trotușan.

Evenimentul se desfășoară în cadrul Sezonului Cultural România–Franța. Printre broderiile de excepție prezente la expoziția de la Muzeul Luvru se află și binecunoscutul stindard al Sfântului Mare Mucenic Gheorghe dăruit de Sfântul Ștefan cel Mare Mănăstirii Zografu din Muntele Athos. Stindardul a fost recuperat de Statul francez în timpul Primului Război Mondial și predat Statului român în 1917. Toate aceste lucrări remarcabile ilustrează extraordinara dezvoltare a broderiei de tradiție bizantină în Țările Române, începând cu mijlocul sec. al XV-lea și până la mijlocul sec. al XVII-lea. Moștenite din Bizanț, ornamentele brodate ale „panopliei sacerdotale” ale episcopilor, preoților și diaconilor, și cele ale „panopliei liturgice” destinate celebrării cultului, sunt completate de un ansamblu unic în lume de acoperăminte de morminte voievodale, în care caracterul hieratic al imaginilor bizantine cedează curând locul tentației portretului.

În cadrul expoziției se va lansa și un catalog, care poate fi comandat de pe site-ul Muzeului Luvru.

Pe lângă catalogul dedicat expoziției de la Paris, broderiile din tezaurul Putnei se regăsesc și în albumul „Tezaurul Mănăstirii Putna. Broderii și țesături”, disponibil în limbile română și engleză.

Expoziția de la Muzeul Luvru poate fi vizitată în fiecare zi, între orele 9.00 - 18.00, exceptând marțea, iar miercurea și vinerea programul de vizitare se prelungește până la ora 21.45.



Sus


Pomenirea românilor căzuți la Fântâna Albă pe 1 aprilie 1941

Luni, 1 aprilie, bucovinenii și-au pomenit strămoșii uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, prin două slujbe de pomenire, la Fântâna Albă și la Mănăstirea Putna.

Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacrați circa 3.000 de români care voiau să treacă în patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de către URSS în urma Pactului Ribbentrop – Molotov.

La comemorarea de la Fântâna Albă, acum în Ucraina, au participat foarte mulți români din nordul Bucovinei, urmași ai celor care au plecat în 1941 spre Patria-mamă. Alături de aceștia au venit și Doamna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți și Ionel Ivan, Ministrul Consilier în cadrul Consulatului, Grigore Timiș, deputat român în Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, președinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Petro Ostaficiuc, primarul Comunei Volcinețul Vechi din care face parte satul Fântâna Albă, și români din România.

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului părinte Meletie, Mitropolitul Cernăuților și Bucovinei, slujba parastasului a fost săvârșită de către arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, și alți preoți români din Ucraina și România.

După parastas, au urmat cuvântările și depunerile de coroane de flori.

În prima parte a cuvântului său, arhimandritul Melchisedec Velnic a arătat că libertatea are chipul lui Dumnezeu și că nimeni nu ne poate îngrădi credința și rugăciunea.

„Ne am rugat pentru toți cei care au adormit în locul acesta aici. Ei au purtat o singură vină, au avut o singură dorință: dorința de a fi liberi, de a se manifesta liber în credință, în cultură, în spiritualitate, în ceea ce aveau ei înăuntrul lor.

Să nu uităm că libertatea poartă chipul lui Dumnezeu. Libertatea este un dar pe care Dumnezeu ni l a dat. Libertatea este cea care ne arată pe noi că suntem, înainte de toate, ființe create după chipul lui Dumnezeu și ne asemănăm cu Dumnezeu când ne manifestăm liber în credința noastră. Și orice îngrădire a credinței noastre nu este altceva decât o îngrădire a lui Dumnezeu din sufletele noastre, o îngrădire a vieții celei veșnice, o îngrădire care caută să ne oprime. Dar credința niciodată nu poate fi stăvilită cu ceva.”

La final, Părintele Stareț Melchisedec a subliniat că pomenirea martirilor de la Fântâna Albă s-a făcut prilej al întării unității românilor bucovineni.

„La întâlnirea noastră de aici, toți slujitorii, și de o parte și de alta a frontierei, am rostit rugăciuni împreună și ne am arătat uniți. Fie ca acest duh al unității să rămână pe vecie! Și am această nădejde, a unității în credință, pentru că ea, credința, este sfântă în interiorul nostru. Nimic nu ne o poate distruge. Nimeni nu ne o poate fura. Nimeni nu poate distruge această unitate dintre noi. Așa trebuie să rămânem.

Facă Domnul Dumnezeu ca unitatea dintre noi să se înveșnicească, ca unitatea credinței și duhul credinței sfânt-strămoșilor noștri să rămână, să dăinuie, să ne sfințească și să ne ducă înaintea Celui pe care cu toții L am iubit și Îl iubim, înaintea Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, înainte altarului conștiinței naționale și al Ierusalimului neamului nostru românesc, care este dragostea de neam și de țară, dragostea de Dumnezeu.”

Europarlamentarul independent Cătălin Ivan a vorbit despre valorile pe care ar trebui să le transmită Europa: libertatea, familia, morala, credința.

La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, au susținut un recital de cântece și poezii inspirate din evenimentele de acum 78 de ani.



În seara aceleiași zile, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, începând cu ora 19.30, la Mănăstirea Putna, a avut loc o slujbă de pomenire, în fața monumentului dedicat eroilor de la Fântâna Albă.

Pe lângă obștea mănăstirii și numeroși credincioși, la această slujbă au participat oficialități locale și domnul Dumitru Davidel de la Asociația Națională Cultul Eroilor, filiala Suceava, care a oferit diplome de excelență celor care s-au implicat în cinstirea eroilor.

În cuvântul adresat celor de față, Părintele Stareț Melchisedec a subliniat necesitate ca în cărțile de istorie ale elevilor să fie cuprinse și momentele tragice, dar înălțătoare ale jertfelor românilor care în anul 1941 au fost uciși încercând să ajungă în Patria-mamă sau au fost deportați din nordul Bucovinei, ținutul Herța și Basarabia de către regimul sovietic.

La sfârșit, elevii Grupului „Ai lui Ștefan, noi oșteni” au susținut un recital emoționant la lumina lumânărilor.



Portalul Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” este închinat jertfei românilor de pretutindeni și din toate timpurile pentru libertate, independență și demnitate națională și, în mod special, românilor care au fost uciși în Masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria.

Portalul cuprinde o poartă monumentală, o troiță de piatră, spații pentru depunerea de flori și aprinderea de lumânări, inscripții cu numele satelor de unde au pornit spre România cei uciși atunci și o cișmea. Poarta este trecerea; troița marchează locul jertfei și, așezată înaintea porții, arată că cei uciși au căzut în fața locului de trecere în România cea iubită, iar cișmeaua este simbolul vieții care izvorăște din jertfa lor.

În Anul Centenar, Mănăstirea Putna a publicat în colecția „Destin bucovinean” volumul „Fântâna Albă – Golgota Neamului”, care cuprinde mărturii despre Masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți pentru vina de a-și fi iubit neamul, credința și patria.

Fotografii de la eveniment

Sus


Instalarea crucilor de gheață de Bobotează



Sus


Dăruiți 2% din impozit!

Pe lângă activitățile specifice vieții monahale, obștea mănăstirii este implicată și în activități precum întreținerea și restaurarea obiectelor de patrimoniu, ajutorarea persoanelor aflate în nevoi, realizarea de publicații și sprijinirea românilor din afara granițelor țării.

Sistemul 2% permite oricărei persoane care are venituri să hotărască felul în care este folosit 2% din impozitul pe venit pe care îl plătește statului, dispunând direcționarea acestui procent către o anumită organizație neguvernamentală sau unitate de cult.

Pentru a sprijini Mănăstirea Putna cu acești 2%, descărcați formularul 230. Datele mănăstirii sunt deja completate. Adăugați datele dumneavoastră personale. Nu este nevoie să completați câmpul „Suma”: administrația fiscală va calcula și va vira suma admisă, conform legii.

Trimiteți formularul prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, sau depuneți-l personal la Administrația Fiscală de care aparțineți.

Dacă aveți venituri și din alte surse (activități independente, proprietate intelectuală, cedarea folosinței bunurilor etc.), pe lângă formularul 230 trebuie să completați și Declarația unică, disponibilă pe site-ul ANAF.

Denumire unitate de cult: Mănăstirea Putna
CIF: 7322399
IBAN: RO98RNCB0241023037500001

Termenul limită pentru depunerea declarațiilor este miercuri, 31 iulie 2019.

De asemenea, puteți depune declarațiile completate direct pe site-ul ANAF dacă aveți semnătură electronică sau un cont în Spațiul Privat Virtual ANAF. Informații detaliate despre Spațiul Privat Virtual găsiți pe site-ul ANAF.

Sus