Iconostasul de la Iacov Putneanul

1773

Sculptură în lemn, cu stucături aurite; pictură în tempera pe lemn.

Dimensiuni (după inventarul mănăstirii din 1967): înalţ. 740 cm; lung. 640 cm.

Provenienţă: comandat şi făcut pe cheltuiala mitropolitului Iacov.

Operă monumentală, în stil baroc, bogat sculptată în lemn de ulm şi de tei, cu stilizări fitomorfe dominate, pe cei opt stâlpi verticali ai primului registru, de motivul viţei de vie şi al strugurilor, realizaţi în stucaturi aurite, parţial cromate cu albastru şi roşu. Icoanele sunt dispuse pe cinci registre suprapuse, despărţite între ele de frize orizontale cu stilizări vegetale, sculptate ajur, în care apar din nou viţa de vie şi strugurii, dar şi alte motive fitomorfe, în special flori şi palmete, toate, de asemenea, aurite. Urmărite, pe registre, de jos în sus, icoanele sunt rânduite în iconostas potrivit programului iconografic consacrat de veacuri.

La primul registru, în stânga uşii împărăteşti, este Maica Domnului cu Pruncul, atribuită Mariei de Mangop, iar în dreapta Iisus în chip de împărat şi mare arhiereu; în dreapta uşii diaconeşti dinspre sud se află icoana Adormirii Maicii Domnului, deci icoana hramului, iar în stingă uşii diaconeşti dinspre nord cea a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel; pe uşile diaconeşti figurează arhanghelii Mihail şi Gavriil, iar pe uşile împărăteşti, icoanele - în mici medalioane - ale Evangheliştilor, a Maicii Domnului şi, din nou, a arhanghelului Gavriil.

La al doilea registru, sunt treisprezece icoane praznicale, ovale, încadrate în rame cu stilizări baroce, dominate de motivul scoicii, specific rococoului, reprezentând de la stânga la dreapta, următoarele sărbători: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, Naşterea Domnului, Botezul, întâmpinarea Domnului, Buna Vestire, Cina cea de taină, Schimbarea la faţă, Intrarea în Ierusalim, Pogorârea la iad, înălţarea, Pogorârea Sfântului Duh, Adormirea Maicii Domnului.

La al treilea registru, sunt tot treisprezece icoane ovale, cu rame asemănătoare celor precedente, reprezentând, de la stingă Ia dreapta: Mântuitorul în Ghetsimani, Sărutarea lui Iuda, Iisus în faţa lui Pilat, Femeia lui Pilat mijlocind pentru Iisus, Pilat întrebând pe Iisus ce-i adevărul, Flagelarea, Sfânta maramă sau Marama sfintei Veronica, Iisus în hlamidă, Calvarul, Pironirea pe cruce, Iisus răstignit, Coborârea de pe cruce şi Punerea în mormânt.

Registrul al patrulea este dominat, din poziţie centrală, de Icoana Deisis, anturată, la stânga şi la dreapta, de icoanele celor doisprezece Apostoli, despărţite între ele de colonete baroce, răsucite şi decorate cu viţă de vie şi struguri.

La ultimul registru, domină o cruce monumentală, dispusă în axa centrală a iconostasului, pe care este reprezentat Iisus răstignit. Sub căpătâiul de jos al crucii, într-un medalion cvadrilobat, figurează Maica Domnului - Vlahernitissa, iar de o parte şi de alta a crucii, la nivelul bazei, apar Sfântul Ioan Evanghelistul şi, din nou, Maica Domnului ambii în figuri întregi. La stânga şi la dreapta lor, sunt câte şase icoane circulare, reprezentând proorocii.

Privit în ansamblu, iconostasul executat din porunca şi pe cheltuiala mitropolitului Iacov, pentru biserica mare a Mănăstirii Putna, este o creaţie cvasigrandioasă, în stilul baroc spre rococo, specific secolului al XVIII-lea, care a proliferat din Apusul Europei spre Răsăritul ei, lăsându-şi urmele şi în unele creaţii artistice româneşti, cum ar fi, bunăoară, acest iconostas.

Inscripţii şi însemnări: pe spatele iconostasului, între uşa împărătească şi uşa diaconească dinspre latura sudică a altarului este menţionat anul 1773, atât cu cifre chirilice, cât şi cu cifre arabe.

Observaţii: în vremea lui Iacov Putneanul, limba română se impusese definitiv atât în manifestările cultice, cât şi în cancelariile domneşti, în inscripţiile votive şi funerare, în cele de danie şi liturgice etc. Faptul că în iconostasul executat la comanda sa, în 1773, se găsesc totuşi unele icoane cu inscripţii slavone, cum ar fi cele ale Apostolilor, sau cu inscripţii greceşti, cum este cea intitulată Deisis, ne permite să presupunem că, pe lângă cunoscuta icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, atribuită veacului al XV-lea, în iconostasul mitropolitului Iacov de la Putna au fost incluse şi alte icoane din fondul vechi sau foarte vechi al acestei mănăstiri, presupunere avansată, la vremea sa, şi de arhitectul K. A, Romstorfer. Suntem, de asemenea, informaţi, de către Dimitrie Dan, că uşile diaconeşti „au fost făcute din nou în anul 1879, iar cele patru icoane principale au fost din nou zugrăvite în 1893, iară în 1904 rău restaurate”.


Sus