Pogorârea la iad

1566

Pictură în tempera pe lemn. Ferecătură în argint aurit.

Dimensiuni: 52 X 44 cm.

Provenienţă: de la arhimandritul Spiridon din Putna.

Istoric: a figurat în Exposition de L'Art Roumain ancien et moderne Au Musee du Jeu de Paume, Paris, 25 Mai - I-er Aout 1925 (cat. 19). De aici expoziţia a fost itinerată, într-o formă mai restrânsă, la

Geneva, unde a fost deschisă în ziua de 18 septembrie 1925, la Muzeul Rath; La Roumanie â l'Exposition Vniverselle et Internaţionale de Bruxelles, 1935.

Icoana reprezintă Coborîrea lui Iisus la iad, episod biblic cunoscut şi sub denumirea de Anastasis sau învierea. Intr-o mandorlă centrală, de culoare brană, Mântuitorul răspândeşte în jurul său raze de aur. El ţine în mâna stingă o cruce înaltă cu trei braţe şi calcă peste porţile iadului care s-au risipit la apariţia Sa. Către colţul din stânga, jos, se află Adam, îngenunchiat, căruia Iisus îi dă mâna pentru a-l scoate din mormânt. În partea opusă, de asemenea în genunchi, Eva aşteaptă smerită acelaşi gest salvator. Sub lespedea pe care stă ea, o friză de capete simbolizează sufletele oamenilor în adăstarea mântuirii. Organizată simetric, compoziţia mai cuprinde, în spatele Evei şi la stânga lui Iisus, un grup de patriarhi din Vechiul Testament, iar în spatele lui Adam şi la dreapta Mântuitorului, un alt grup de personaje biblice, între care se disting Ioan Botezătorul şi regii prooroci David şi Solomon. Cel din urmă ţine în mâna dreaptă un rotulus care conţine un text în limba română, scris cu litere chirilice, semnificând una din propriile sale Pilde: „înţelepciunea au zidit sie-şi casă”.

Toate personajele au nimburi de argint aurit, cu excepţia patriarhilor din stânga lui Iisus, care n-au avut niciodată, şi a lui Iisus însuşi, care a avut cândva, dar în prezent nu-l mai are. Fragmentar, icoana este ferecată la partea superioară în plăci de argint aurit, decorate cu stilizări florale executate prin ciocănire, incizare şi cizelare. Pe una din aceste plăci, deasupra Mântuitorului, este înscrisă cu litere chirilice, denumirea slavonă a icoanei: Văscresenie (= Învierea).

În aceeaşi tehnică şi cu aceleaşi motive decorative a fost realizat şi chenarul de argint aurit dinspre interiorul ramei, pe a cărui latură de jos este înscrisă, prin ciocănire, inscripţia votivă. Restul ramei, vizibil în prezent, este alcătuit din fâşii de argint aurit, lise, peste care, probabil, au fost aplicate iniţial unele elemente decorative, pierdute cu timpul, după cum se poate deduce din numeroasele urme de cuie rămase pe suprafaţa lor.

Inscripţii şi însemnări: pe latura de jos a ramei, în limba slavonă, cu litere chirilice: „Această icoană a fost ferecată de arhimandritul Spiridon de la Putna în anul 7074 (= 1566)”.

Observaţii: a fost restaurată, parţial şi vicios, la o dată nedeterminată.


Sus