Rucaviţă

Sec. XV - XVI

Broderie cu fir de aur, argint, mătase colorată şi perle pe un suport de mătase albastră, căptuşită cu pânză neagră. Fond brodat în fir de aur.

Dimensiuni: 19 X 26 cm.

Provenienţă: necunoscută.

Pe mânecuţa de formă dreptunghiulară, este brodată cu fir de aur, de argint şi de mătase colorată scena Bunei Vestiri. Cele două personaj sunt reprezentate în plina figură, Maica Domnului aflându-se în partea dreaptă şi arhanghelul Gavriil în partea stângă. Siluetele lor sunt proiectate pe un fundal arhitectonic, sugerând sumar Nazarethul prin două turnuri circulare plasate în spatele Fecioarei şi printr-un turn rectangular, cu acoperişul în două pante, plasat în spatele arhanghelului. La mijloc, între protagoniştii scenei, se înalţă pomul simbolic al vieţii, iar deasupra acestuia este brodată cu fir auriu, inscripţia liturgică, în limba slavonă: Blagoveştenie bogorodiţe (= Buna Vestire). Fecioara stă în picioare pe o carpetă, iar la spatele ei se află jilţul de pe care tocmai s-a ridicat pentru a-1 întâmpina pe solul Bunei Vestiri. Este înveşmântată cu o tunică albastră şi cu o mantie de aur. În faţa sa, fandează uşor arhanghelul Gavriil, binecuvântând-o cu mâna dreaptă; în mina stingă el ţine toiagul înflorit sub formă de crin, simbolizând nevinovăţia, castitatea. Pe sub mantia largă, de aur, arhanghelul poartă un vesmânt brodat în fir de argint. Tot în fir de argint sunt brodate şi aripile sale. Ambele personaje au aureole cusute cu fir şi conturate cu perle, iar mai sus de ele sunt indicate numele lor cu iniţiale slavone, pentru arhanghelul Gavriil, şi cu iniţiale greceşti pentru Maica Domnului.

Observaţii: Orest Tafrali afirmă că această rucaviţă este din timpul lui Ştefan cel Mare. La fel se menţionează şi în inventarele Mănăstirii Putna. Ţinând seama de asemănările stilistice şi tehnice ale acestei piese cu broderii similare din epoca marelui voievod, aserţiunea pare a fi întemeiată.


Sus