Stema lui Constantin Racoviţă

1757

Calcar sculptat în champleve.

Dimensiuni: lg. 77 cm; lţ. 57 cm.

Este încastrată pe faţada dinspre incintă a turnului de intrare. Pe întreaga suprafaţă din interiorul ovoidal circumscris pisaniei, este sculptat un scut heraldic, decorat spre laterale cu stilizări vegetale cvasibaroce reprezentând cununi de spice şi semipalmete. O coroană princiară, dispusă între un buzdugan şi un paloş, încununează partea superioară a scutului marcată de două volute divergente, între aceste decoraţii apar stemele reunite ale Moldovei şi Ţării Româneşti: către stânga, sus, capul de bour sculptat frontal, fără gât, împodobit cu o stea între coarne şi anturat, sub nivelul botului, de simbolurile soarelui şi lunii cu chipuri omeneşti; spre dreapta, puţin mai jos, acvila muntenească, cu aripile uşor desfăcute şi cu crucea în cioc, priveşte către capul bourului, întorcându-şi graţios gâtul. Dincolo de inscripţie, în fiecare colţ al pietrei dreptunghiulare, este sculptată câte o floare cu vrejuri foarte fine.

Inscripţii: de jur împrejurul stemei, ca un chenar ovoidal, se desfăşoară pisania românească săpată în litere chirilice: „Cu mila lui Dumnezeu, Ioan Constantin Racoviţă Voievod, domn Ţării Moldovei”. La partea inferioară a scutului este înscris, tot cu litere chirilice, anul 1757.

Observaţii: pisania a fost încastrată în peretele vestic al turnului de intrare în mănăstire, din porunca mitropolitului Iacov Putneanul, pentru a preciza că refacerea acestuia şi a zidurilor de incintă s-a săvârşit pe vremea domniei lui Constantin Racoviţă, care a favorizat în multe privinţe marea ctitorie a lui Ştefan. În interiorul ei apar laolaltă stemele ambelor ţări româneşti deoarece Constantin Racoviţă a domnit alternativ şi în Moldova (1749 - 1753, 1756 - 1757), şi în Muntenia (1753 - 1756, 1763 - 1764).