RO
EN

Tetraevanghelul anonim de la Petru Albotă

1569 - manuscrisul și miniaturile, 1571 - ferecătura

Dimensiuni: manuscrisul, 32 X 23 cm.; ferecătura, 32,5 X 23,8 cm.

Proveniență: scris, miniat și ferecat din porunca logofătului Petru Albotă, staroste de Cernăuți, care l-a dăruit Mănăstirii Putna în anul 1569, august 5.

Manuscris slavon, caligrafiat pe foi de pergament, în scriere semiunicială, de către un pisar anonim. Conține 276 de file, infolio.

Pe fiecare pagină obișnuită sunt scrise câte 20 de rânduri cu cerneală neagră; punctele, unele litere, cuvinte și rânduri sunt scrise cu aur, iar zacealele cu cerneală roșie.

Cele patru Evanghelii sunt precedate de portretele Evangheliștilor miniate în pline pagini, pe fonduri de aur, în poziții șezânde și în decoruri arhitecturale. Excepție face Evanghelistul Ioan, al cărui chip se profilează pe gura întunecată a unei grote. Cromatica reprezentărilor este vie, cu jocuri albastre, verzi, brune și violacee, dominate de roșurile variat nuanțate ale acoperișurilor, ale vesmintelor și ale unora dintre lucrurile de care dispun personajele. Chenarele marginale sunt simple, dreptunghiulare, trasate în linii subțiri, cu fondul dintre ele aurit, fără nici un fel de motive stilistice.

Înalte și somptuoase, titlurile Evangheliilor sunt caligrafiate în capitale de aur, iar frontispiciile sunt trasate în aur și cerneluri colorate, combinând în decorul lor cercuri înlănțuite sau concentrice, împletituri și puncte, jocuri de linii drepte, curbe și frânte.

Manuscrisul este ferecat în scoarțe de argint aurit, decorate prin ciocănire, cizelare și incizare. Pe prima copertă este înfățișată scena Pogorârii lui Iisus la iad (Anastasis), încadrată într-un chenar decorat cu motive geometrice, în colțurile interioare jale chenarului sunt figurate busturile celor patru Evangheliști, fiecare ținând în mănă câte o carte. Titlul scenei este indicat la partea superioară în limba slavonă.

Compoziția de pe a doua scoarță reprezintă Adormirea Maicii Domnului, cu figurația consacrată, în obișnuitul decor arhitectonic, sugerând sumar Ierusalimul. De jur împrejur, într-un chenar dreptunghiular, se desfășoară pisania slavonă a ferecăturii. Titlul scenei este indicat, în limba slavonă, la registrul superior, iar fondul acesteia este matizat prin punctarea întregii sale suprafețe libere. Scoarțele se încheie la cotor într-un sistem de articulații metalice.

Inscripții și însemnări: la sfârșitul Evangheliei lui Ioan sunt două însemnări de danie, în limba slavonă, cu următorul conținut: I. „Cu bunăvoința Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, eu, adică robul lui Dumnezeu Pan Petru Alboiă, logofăt, am făcut acest Tetraevangheliar și l-am dat sfintei Mănăstiri Putna întru pomenirea mea și a părinților mei. De aceea, părinților, mă rog, dacă cineva va începe să citească în el lucruri de mântuire, pomeniți-ne și pe noi în sfintele voastre rugăciuni, ca și pe voi să vă pomenească Hristos întru împărăția sa cerească, amin în anul 7077 (= 1569), luna august 5”. II. „Acest Tetraevanghel l-a dat Pan Albotă, logofăt, sfintei Mănăstiri de la Putna, unde este hramul Adormirii Preasfintei stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, pentru sufletul său și pentru sufletul părinților săi. Veșnica lor pomenire. Sub egumenul Spiridon, în anul 7077 (= 1569), august 5”. Pe aversul filei cu figura Evanghelistului Luca se află o însemnare slavonă în care se spune: „Acest Tetraevangheliar l-a făcut și l-a ferecat robul lui Dumnezeu Pan Petru Albotă, staroste de Cernăuți și l-a dat întru ruga sa sfintei Mănăstiri de la Putna, unde este hramul Adormirii Preasfintei stăpânei noastre Născătoare de Dumnezeu, în anul 7079 (= 1571), luna aprilie 14”.

Mai departe, cu altă mână se precizează: „S-a scris aceasta când s-a ferecat, sub egumenul chir Spiridon”. Conținutul acestei însemnări este identic cu conținutul inscripției de pe a doua scoarță a ferecăturii, diferită fiind aici numai data, adică în loc de 14 aprilie 1571, pe ferecătură este înscrisă data de 5 august 1571.

Observații: după opinia foarte plauzibilă a lui Petre Ș. Năsturel, textul scris cu cerneală pe prima filă a Evangheliei lui Luca, la 14 aprilie 7571, „era hărăzit ferecătorului, ca să știe ce însemnare anume va trebui să sape pe legătura ferecata a Tetraevanghelului”, concluzionând „că la 5 august 1569 scrisul manuscrisului a fost gata și că la 14 aprilie 1571 Evangheliarul a fost dat la legat, ferecătură fiind astfel isprăvită la 5 august din același an”.

Sus