În ziua de 30 mai 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, la Mănăstirea Putna s-a desfășurat vernisajul expoziției „100. Paul Gherasim, pictor”, dedicate împlinirii a o sută de ani de la nașterea marelui artist. Lucrările sunt expuse în sala „Dan Hăulică” a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, fiind organizată de Mănăstirea Putna, Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga – Monahia Benedicta” și Asociația „Studiul”.

În deschidere, Grupul psaltic „Eustatie Protopsaltul” al Mănăstirii Putna a interpretat patru cântări: Prochimenul din Sâmbăta Mare, Ziua Învierii, Axionul și troparul praznicului Înălțării Domnului.

În cadrul vernisajului prezentat de părintele Marius Pandele, membru fondator al Asociației „Studiul”, părintele profesor Constantin Coman a vorbit despre relația sa cu Paul Gherasim:

„Paul Gherasim avea darul simplității. Era un «furnizor» de relații, bun, plăcut, investitor de relații umane. Cu domnul Paul Gherasim am trăit o foarte frumoasă poveste de dragoste. Am simțit simpatia, căldura și dragostea dânsului. Avea o frumusețe care se respira. A iubit foarte mult tăcerea și nearătarea. A fost foarte așezat în adevărul existenței. Avea curăția care îi dădea îndrăzneala de a vorbi și a spune lucrurilor pe nume.”

A urmat la cuvânt părintele profesor Ioan Bizău, care a apreciat caracterul iconic al operelor și obiectelor aparținând lui Paul Gherasim.

„În sala de expoziție de aici, din locul cel mai înalt al geografiei spirituale românești, de la Putna, suntem ca într-un templu. Obiectele de aici aduc aminte de copilărie, de lumea antecesorilor săi. Acolo a descoperit floarea de măr, «simbolul paradisului», cum îi spunea. Paul Gherasim nu a făcut din pictură o obsesie, ci a făcut din pictură o mărturisire. El însuși a fost un mărturisitor. Îi iubea pe monahi și a trăit asemenea unui monah. Copil fiind, și-a făcut în șura casei o toacă, pe care o bătea adesea. De aici, nevoia lui de a bate toate oriunde se ivea ocazia.”

Criticul de artă Oliv Mircea a subliniat genialitatea lui Paul Gherasim:

„Asociația Studiul este îndemnul pe care tânărul ucenic al lui Paul Gherasim, părintele Marius Pandele, l-a primit și l-a pus în practică. În cultura românească nu mai există un asemenea proiect, de a păstra și promova imaginea unui mare artist. Despre el, Radu Petrescu afirma: Paul e genial! Toți simțeam aceasta. Era frumos în sine și puternic în fiecare lucru pe care îl făcea. Era o putere a simplității în el care îi oferea capacitatea de a vedea tradiția pe dinăuntru. Domnul Paul avea gustul vederii, care se manifesta în tot ce făcea și mărturisea. Avea capacitatea să creeze punți între oameni, fiind în legătură cu oameni din diferite domenii ale artei: pictori, muzicieni, psalți. Așa s-a întâmplat să-l vadă printre primii pe Ioan Alexandru, față de care a cultivat o iubire până la capăt. Tot el l-a descoperit pe poetul Daniel Turcea.”

După vernisaj, în sala de conferințe a Centrului Cultural „Mitropolit Iacob Putneanul”, a urmat o masă rotundă: „Centenar Paul Gherasim”. În cuvântul introductiv, părintele stareț, Arhimandritul Melchisedec Velnic, a subliniat personalitatea lui Paul Gherasim, care a dat sens și lumină sufletului românesc:

„Suntem bucuroși să vă primim în mănăstirea «dragă» Sfântului Voivod Ștefan, care este o casă pentru românii de pretutindeni și pentru sufletul românesc. Paul Gherasim este un om drag nouă, pentru că și el a iubit frumusețea sfântă a creației lui Dumnezeu și ne-a dăruit frumusețe sfântă prin lucrările sale. Ceea ce am remarcat prima dată la Paul Gherasim a fost privirea. Privire ca a lui am mai văzut doar la Sfântul Părinte Sofian Boghiu.

Paul Gherasim a dus o viață discretă, dar plină de sens, închinată frumosului care înalță și curățește. Întreaga sa viață a privit pictura nu ca pe o meserie, ci ca pe o lucrare de slujire și de mărturisire, de rostire și împreună-vedere cu cei care simt că arta nu este doar pentru plăcerea ochiului, ci pentru liniștirea și întărirea sufletului.

Pictura lui Paul Gherasim, precum și a celorlalți membri Prolog, inspiră liniște sufletului și odihnă ochiului. Observăm în ea o transpunere artistică a isihiei. Ne dă mărturie despre liniștea lăuntrică pe care a dobândit-o maestrul Paul Gherasim și pe care a urmărit să o transmită celor care îi privesc opera. Cumințenie, liniște, armonie și pace. Prin culorile nestridente și prin temele pe care și le-a ales, Paul Gherasim ne propune un anumit mod de a ne așeza în fața creației lui Dumnezeu: cu sfială, cu atenție la cele ce se află dincolo de coaja materiei. Este o liniște și un echilibru lăuntric care se transmit prin picturile sale, aidoma stării pe care o avem în prezența unui om duhovnicesc.

Că să ne apropiem de lăuntrul lui Paul Gherasim și lăuntrul operei sale, este nevoie să trecem noi înșine prin asceza care curăță și află în noi esențialul. În același timp, prin pictura lui, primim moștenirea omului Paul Gherasim: un om al firescului, al cuvântului puțin și esențial, al rugăciunii tăcute și al muncii neîntrerupte. A privit lumina cu uimire curată, ca un copil, a privit cerul ca pe o boltă ce trebuie dusă înapoi în inima omului. A fost, în sensul cel mai frumos al cuvântului, un om al Bisericii – nu prin gesturi formale, ci prin adânca sa așezare în adevăr și rânduială.”

Părintele Constantin Coman a vorbit despre vederea lăuntrică de care este capabil omul, prin organul duhovnicesc al minții:

„Tema care m-a preocupat în ultimul timp a fost tema vederii. Toți marii sfinți ai Bisericii, până în timpurile noastre, ne spun că întâlnirea cu Dumnezeu se face prin vedere. Omul poate ajunge la înțelegerea și cunoașterea celor dumnezeiești și a făpturii prin împărtășire. Iar împărtășirea nu e posibilă decât dacă omul beneficiază de darul Duhului Sfânt. Omul este înzestrat cu un organ am vederii duhovnicești numit minte. Datorită minții, omul se împărtășește de cele dumnezeiești prin atingere. De aceea, Sfinții Părinți sunt centrați pe eliberarea minții din capcanele care o prind în cele materiale. Mintea este duh și se diferențiază de cugetare. Noi am pierdut cultura duhului, sub influența culturii materialiste. Anatomia minții este centrată pe funcția înțelegătoare. Prima minte este Dumnezeu, mintea fără de început. Natura minții ține de cunoaștere și înțelegere. Vederea de care vorbesc Părinții este o unire prin atingere. Pentru a funcționa această vedere a minții are nevoie de lumina lui Dumnezeu, de lumina Duhului Sfânt. Numai atunci omul își potențează darul din creație. Fără harul lui Dumnezeu, omul nu ajunge nici la înțelegere, nici la cunoaștere.

Paul Gherasim dobândise această capacitate a vederii lăuntrice. De aceea putea sta o zi întreagă în fața unui tablou pentru a-l contempla.”

Luând cuvântul, părintele profesor Ioan Bizău a vorbit despre simbolismul operei maestrului:

„Paul Gherasim a intuit caracterul simbolic al lucrurilor. De exemplu, floarea de măr este trecătoare, dar trimite la lucrurile netrecătoare.”

Totodată, părintele a menționat curajul lui Paul Gherasim de a promova o cultură spirituală în ciuda politicii vremii. În 1953, când mulți erau duși la Canal sau în temnițe pentru deținuții politici, el a avut inițiativa unei expoziții care a adunat pictori cu aceleași căutări spirituale. Expoziția „Andreescu” a fost închisă a doua zi după vernisaj de către autoritățile comuniste.

În intervenția sa, criticul de artă Oliv Mircea l-a evocat pe Paul Gherasim ca artist care pune în evidență elementul spiritual al esteticului: „Operele lui dobândesc statutul de sens întrupat și artistul este judecat după seriile picturale. Acestea reușesc să încercuiască și să lumineze realitatea care este amenințată de idee.”

Au mai luat cuvântul pentru a-l evoca pe maestru Laura-Codrina Ioniță, profesor de Istoria artei la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași, criticul de artă Dana Prioteasa, artistul Dacian Andoni, scriitorul Adrian Alui Gheorghe și Teodora Stanciu, președintele Fundației „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga – Monahia Benedicta”,.

Între luările de cuvânt, cei prezenți la eveniment au avut ocazia să vizioneze fragmente din dialogul dintre Paul Gherasim și Dan Hăulică, din cadrul expoziției de la Palatul Mogoșoaia din 2005.

Cei care doresc să viziteze expoziția o pot face până la data de 30 octombrie 2025.