background

Turnul Eminescu

Turnul Eminescu

În cursul cercetărilor arheologice din anii 1955–1956 au fost descoperite fundațiile unui turn din secolul al XV-lea, considerat de către arheologi intrarea originară în incinta mănăstirii. Având formă pătrată, cu latura la bază de 5 metri și grosimea zidurilor de 1 metru, acest turn a străjuit poarta mănăstirii timp de aproape trei secole.

După numeroase atacuri și incendii, cutremurul din 1739 l-a adus în stadiul în care l-a găsit Mitropolitul Iacov Putneanul: „risipit de tot”. De aceea, după ce a refăcut zidul de incintă, vrednicul ierarh a construit și actualul turn al porții, puțin mai la est.

Turnul Eminescu, vedere dinspre incinta mănăstirii.
Turnul Eminescu străjuiește intrarea în Mănăstirea Putna. Vedere dinspre incintă.

Format din parter și etaj, turnul are latura la bază de 8 metri și înălțimea până la streașină de 10 metri. Acoperișul este piramidal, în patru ape, iar parterul constituie însuși gangul de comunicare între incintă și exterior, fiind prevăzut cu porți masive de stejar, legate în fier, având drugi de blocare și guri de tragere.

Stema lui Constantin Racoviță Voievod

Refacerea zidurilor și a turnului porții s-a încheiat până în anul 1757. Arhimandritul Vartolomei Mazereanu amintește: „Acest prea fericit mitropolit Iacov […], au trimis pe cuviosul stareț kyr Sila ot săhăstria Putnîi, în țara munteniască la pre luminatul de Hristos iubitoriul Constantin Racovița voevoda și ostenindu-să acolo giumătate de an, au adus dela mărie sa, și de la alți blagocestivi boiari de acolo 1000 lei”.


Cu această ocazie s-a așezat stema lui Constantin Racoviță Voievod pe fațada vestică a turnului, având inscripția: „Cu mila lui Dumnezeu Ioan Constantin Racoviță Voevod domn țără[i] Mo[l]dovii. 7265 <1757>”.

Poarta de acces în Turnul tezaur.

Simetric cu stema lui Constantin Racoviță, dar la exterior și perfect vizibilă pentru oricine intra în mănăstire – prinos de cinstire ctitorului dintâi –, o pisanie ce reproduce cu exactitate și iscusință principalele elemente ale celei originale pierdute, a lui Ștefan cel Mare din 1481, a fost încastrată în peretele estic al noului turn.

Stema refăcută a lui Ștefan cel Mare de pe Turnul Eminescu.
Deși stema ștefaniană originală s-a pierdut, noul ctitor s-a îngrijit de reproducerea ei fidelă la loc de cinste.

Inscripția dă mărturie despre finalizarea întregului ansamblu al primei ctitorii a voievodului: „Dreptcinstitorul domn a toată Țara Moldovei, marele Io Ștefan Voievod, fiul marelui Bogdan Voievod, a zidit și a făcut această mănăstire întru numele sfintei Născătoare de Dumnezeu, în vremea arhimandritului Ioasaf, în anul 6989 <1481>”.

Turnul Eminescu, vedere din livada mănăstirii.
Vedere din livada mănăstirii a Turnului Eminescu.

Din secolul al XX-lea, turnul porții se numește și „Turnul Eminescu”, în amintirea serbării studențești din 1871, când Mihai Eminescu a fost găzduit în camera de la etaj.

Părintele Iachint Unciuleac ghidează un grup de elevi în Turnul Eminescu.
Părintele Iachint Unciuleac, stareț al Mănăstirii Putna între 1977 și 1992, ghidează un grup de elevi în Turnul Eminescu.

Din timpul regimului comunist, această încăpere a fost folosită drept sală de expoziție pentru obiectele comemorative dăruite pentru a sta la mormântul Sfântului Voievod Ștefan – prapuri, urne votive, tablouri și medalii – la serbările din 1871, 1904, 1926 și 2004 sau cu alte ocazii.