background

Misiune în India

Misiune în India

Articolul poate fi citit și în limba engleză.

Începuturi protestante
Dr. Wesley
Sfințenie
Începuturi ortodoxe
Vindecări
Cateheză
Campanie de îmbisericire
Împotriviri – Stupoare
„Toleranța” hindusă
Botez
Sfânta Liturghie
Noii creștini ortodocși
Grija pentru Biserică

Continuăm interviul de anul trecut cu părintele Atanasie Kone din Hawaii, cu relatarea misiunii pe care a întreprins-o în India (Tuni, statul Andhra Pradesh) în toamna lui 2018 și în primăvara lui 2019. Părintele Atanasie a fost ajutat de ieromonahul Efrem (Poonen) – care timp de 23 de ani a fost ucenic de chilie al părintelui Efrem (Moraitis) din Arizona –, în prezent duhovnic al Schitului Sfântul Nil Sorski din Alaska. Suplimentăm interviul cu material din jurnalul pe care părintele Efrem l-a ținut.

Începuturi protestante

Eram protestant în Alaska când, în noiembrie 2000, am mers în India într-o misiune de fondare a unui orfelinat și de evanghelizare. Un mod prin care protestanții fac evanghelizare în India este acela de a construi orfelinate. Acest lucru le arată oamenilor că există ceva viu legat de Hristos, căci așa ceva nu s-a mai făcut până acum acolo. Noi îi ajutam să achiziționeze terenul, ca să poată construi o clădire pentru 300 de orfani.

Am mers cu o echipă și cu un pastor care mi-era foarte bun prieten. Am predicat în fața unor grupuri foarte mari, de câte 2000-3000 de oameni. Predicam și citeam din Evanghelie, dimineața și seara.

În SUA, strângeam fonduri pentru misiune. Eu nu m-am întors [în India], dar persoana de contact [Dr. Wesley] a venit de câteva ori în Statele Unite pentru a strânge fonduri. Și așa am petrecut timp împreună și am rămas în legătură cu el de-a lungul anilor.

Dr. Wesley

Dr. Wesley a crescut într-o familie hindusă. S-a convertit când avea 17 ani. Convertirea la Hristos a fost atât de semnificativă și de reală, încât i-a schimbat total viața. A plecat de acasă și mai că a fost dezmoștenit de familie. A devenit creștin, s-a înscris la seminar și chiar și-a dat doctoratul în teologie, undeva prin Indonezia. Apoi s-a întors în India și a început să se ocupe de înființarea de biserici. Este un misionar extraordinar. Este un om de acțiune, de mare credință și râvnă. El și fratele său, Joshi-Paul, au creat o rețea de 500 de pastori și de 45.000 mireni. Este tatăl a cinci copii.

Duminică, 23 septembrie 2018. Dr. Wesley avea o situație financiară bună. Dar, când sprijinul din străinătate pentru cei 200 de orfani s-a terminat, a început să vândă tot ce deținea ca să-i sprijine. La fel și soția sa, Divya, și-a vândut toate bijuteriile de aur (zestrea de care fiicele sale ar fi avut nevoie ca să se căsătorească). Și acum că și-a cheltuit toți banii, are datorii. Mai mult, nici nu are casă, deoarece proprietarul la care stăteau în chirie, i-a evacuat când nu și-au mai putut achita rata lunară. Orfelinatul s-a închis în 2010.

Sfințenie

Când am devenit ortodox, Dr. Wesley s-a cam supărat pe mine. Mi-a scris ceva de genul: „Frate, de ce părăsești credința, de ce o iei pe calea asta ciudată?”. Mă tot întreba: „De ce nu vii să faci ceva în India?”. I-am răspus: „Nu pot, sunt ortodox și nu voi face nimic cu o misiune protestantă.” Prin 2017 – păstrasem legătura cu el – cred că am postat o fotografie de-a mea pe Facebook, iar Dr. Wesley mi-a trimis un e-mail: „Ce ți s-a întâmplat, frate, arăți complet diferit, ai ceva ce nu știu să fi avut înainte, parcă ai avea sfințenie acum. Cum ai reușit?”. I-am spus: „O, nu sunt deloc sfânt, dar asta am încercat să-ți explic despre Ortodoxie”. Zice: „Ce e aia, Ortodoxia?”. Și așa am început să fac catehism cu el prin Facebook Messenger. Dimineața devreme, îi răspundeam la întrebări, îi arătam cărți și videoclipuri, iar el a fost uluit de Ortodoxie, și mi-a spus: „Știi, protestanții nu au sfințenie – credem că da, dar de fapt nu avem nimic care să conducă o persoană la sfințenie. Sunt foarte frustrat că nu am acces la sfințenie; Ortodoxia are sfințenie.”

Acesta este lucrul cel mai greu de înțeles pentru protestanți. Ei nu își dau seama că sfințenia este esența a ceea ce înseamnă să fii ortodox. Un sfânt este o persoană într-atât de pătrunsă de sfințenie, încât I se asemuiește lui Dumnezeu. Sfințenia este ceva pe care nici nu și-o pot imagina, dar când ajung să înțeleagă despre ce este vorba, sunt uluiți și tânjesc după ea, căci este ceea ce și-au dorit toată viața.

Începuturi ortodoxe

Așa că Dr. Wesley a început acest proces. Apoi a împărtășit cu grupul său de pastori lucruri despre Ortodoxie, iar ei au devenit din ce în ce mai interesați de Ortodoxie. La început, erau 12 pastori interesați de Ortodoxie, iar el m-a invitat să merg să le vorbesc pentru că doreau să devină ortodocși. I-am spus: „Da, sigur, vin în India, le vorbesc și le explic Ortodoxia. Facem catehism și vedem apoi cum evoluează lucrurile”. Ei bine, acest grup de 12 a crescut la 50, și apoi la 100. De aceea vorbeam tot timpul, în fiecare zi, pe Facebook Messenger.

Marți, 18 septembrie 2018. Am aflat de la părintele Atanasie că scopul acestei conferințe de 500 de pastori este ca el să le vorbească despre Ortodoxie. Așa că a pregătit 12 omilii catehetice ca să-i aducă cât mai repede la înțelegerea Ortodoxiei. Dar nu știe exact la ce să se aștepte. O mare problemă va fi bariera lingvistică, deoarece majoritatea nu știu engleza. Vom vedea cum lucrează Dumnezeu prin noi și prin ei.

Când am ajuns acolo, erau aproximativ 200 de pastori interesați să devină ortodocși. Am predicat în fiecare zi, poate chiar și de două sau de trei ori pe zi uneori. Aveam binecuvântare de la episcop ca să vorbesc despre Biserica Ortodoxă. Am vorbit despre ce este Biserica Ortodoxă, despre ce este această sfințenie, despre cum această Biserică despre care nu au auzit nimic este Biserica primară și despre cum ea este desăvârșita descoperire a Adevărului. Oamenii au început să reacționeze, dar nu în opoziție, ci: „Păi, mai spuneți-ne, cum aflăm mai multe?”.

Vineri, 21 septembrie. La prânz am pornit spre centrul de conferințe, la prima întâlnire cu pastorii. Dr. Wesley ne-a explicat că aproximativ 50 dintre aceștia provin de la sate și nu știu ce-i aia Protestantism, a Romano-catolicism sau Ortodoxie. Tot ce știu este Biblia (pe care o au în limba lor maternă, telugu) și cred în Hristos cu multă simplitate. Ceilalți 200 de pastori pe care îi vom întâlni astăzi sunt de la oraș și mai știu câte ceva despre Catolicism și despre Protestantism. Dar chiar și ce știu, au aflat prin viu grai, nu din citirea cărților pe aceste subiecte. Deci, predomină o mare ignoranță. Va fi o provocare pentru părintele Atanasie să le transmită mesajul profund al creștinismului ortodox unor oameni aflați la un nivel atât de elementar. Este deosebit de dificil pentru că nu au nicio carte ortodoxă în telugu și foarte puțini dintre ei știu suficient de bine limba engleză ca să citească astfel de cărți în engleză.

Sâmbătă, 22 septembrie 2018. Părintele Atanasie a mai ținut o prezentare despre importanța pocăinței continue. Crede că aceasta este important de știut pentru ei, căci, ca fost protestant, cunoaște cam ce le lipsește.

Vineri, 28 septembrie 2018. I-am explicat Dr. Wesley că muzica protestantă pe care o folosesc la adunări îi sensibilizează emoțional, pe când muzica ortodoxă inspiră smerenie, pocăință și dragoste.

Sâmbătă, 29 septembrie 2018. Mă bucur foarte mult să iau parte la lucrarea extraordinară pe care Dumnezeu o face cu acești oameni minunați din India. Mai ales când am ocazia să interacționez față către față cu oamenii buni de aici. Din păcate, însă, singurele persoane cu care pot interacționa cu adevărat (datorită inabilității lor de a vorbi engleza) sunt unii dintre pastorii cu școală și câțiva studenți.

Duminică, 30 septembrie 2018. Părintele Atanasie este foarte mulțumit de progresul pe care Dr. Wesley l-a făcut în ultimele zece zile, pentru că a înțeles unul dintre cele mai grele lucruri pentru protestanți: a-și recunoaște cu smerenie slăbiciunile și păcatele, și, din această cauză, nevoia de pocăință continuă. Acest lucru este cu atât mai greu pentru pastorii protestanți, care, de obicei, încearcă să creeze imaginea de oameni puternici și mai presus de ispite. Părintele speră ca Dr. Wesley și oamenii săi să continue să învețe și să crească și să se maturizeze în duhul ortodox.

Vindecări

De fiecare dată când predicam, luam mir sfânt [de la Icoana Maicii Domnului din Hawaii] și îi ungeam pe oameni. Este un lucru uimitor, dar mulți oameni s-au vindecat. Au fost peste 50 de vindecări documentate din acea primă călătorie. Am fost întrebat: „Cum te-ai rugat?, Ce-ai spus?”. Am răspuns că singura rugăciune a fost: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, tu știi problemele acestei persoane, roagă-te Fiului tău să o tămăduiască”. Ne-am rugat pentru sute de oameni, sute și sute, într-atât încât oamenii ne opreau pe stradă și ne cereau să ne rugăm pentru ei.

Vineri, 21 septembrie. La sfârșitul sesiunilor de astăzi, părintele Atanasie și cu mine am miruit cu mir de la Icoana din Hawaii pe toți cei care au dorit. Mai mult de jumătate dintre oameni au vrut și a fost frumos să avem o scurtă interacțiune față către față cu acești oameni foarte evlavioși.

După conferințe, ne-am întors la hotel. Am mers în camera Dr. Wesley. Mi-a pus întrebări despre viața mea. Unele au fost directe, dificile: „L-ai văzut pe Dumnezeu?”, „ Ai vindecat pe cineva?”. I-am spus deschis că nu sunt la acest nivel, dar i-am vorbit puțin despre experiențele dumnezeiești ale Starețului Efrem, și despre multele vindecări cu mirul de la icoana Maicii Domnului din Hawaii.

Duminică, 23 septembrie 2018. Ne-am îndreptat spre biserica Dr. Wesley din Tuni pentru slujba de duminică. Dar s-a dovedit că „biserica” lui este doar niște scaune sub un cort încropit în mijlocul străduței pe care locuiește fratele său!

Când am ajuns, au oprit muzica, iar părintele Atanasie a început să predice. A vorbit cam o oră, cu tot cu traducere. A încercat să sublinieze aspecte ale spiritualității ortodoxe pe care protestanții le trec cu vederea, precum importanța smereniei și a pocăinței.

După aceea, ne-am pus amândoi epitrahilele și i-am uns pe toți cu mir de la icoană. De asemenea, ne-am pus epitrahilele peste mulți dintre cei prezenți și am rostit rugăciuni pentru cele ce-și doreau. Au fost foarte recunoscători cu toții. Câțiva și-au exprimat recunoștința plecându-se dinaintea noastră și atingându-ne picioarele.

Joi, 27 septembrie 2018. Joshi-Paul ne-a spus că în ultimele zile, 19 persoane au fost vindecate la unul din locurile unde am predicat, 8 în alt loc și 20 în altul! După fiecare predică a părintelui Atanasie, ne punem amândoi epitrahilele, ungem oamenii cu mir de la icoană și apoi punem epitrahilele peste ei, rugându-ne în taină. Cred că motivul pentru care s-au vindecat atât de mulți este, pe de-o parte, harul icoanei Maicii Domnului și, pe de alta, credința lor puternică. Este foarte emoționant să vezi evlavia lor adâncă. Se poartă cu noi de parcă am fi îngeri coborâți din Cer.

Cateheză

Miercuri, 26 septembrie 2018. Soția Dr. Wesley i-a spus acestuia astăzi că acum este sigură că vrea să devină ortodoxă. Decizia ei se bazează pe ce a auzit în predicile părintelui Atanasie și pe ce a citit în aceste zile în cărțile ortodoxe în engleză aduse de părintele Atanasie. Este o femeie foarte evlavioasă și rugătoare. Poate să petreacă și cinci ore în rugăciune într-o zi. De asemenea, obișnuiește să țină post 40 de zile doar cu apă.

Luni, 30 septembrie 2018. În ceea ce-i privește pe Dr. Wesley și pe Joshi-Paul, pe cei 500 de pastori și pe cei 45.000 de mireni dornici să devină ortodocși, vom vedea ce va rândui Dumnezeu. Au atât de multe de învățat, dar și atât de mult potențial. „Secerișul este mult, dar lucrătorii sunt puțini.” Părintele Atanasie a pus lucrurile în mișcare, iar acum viitorul acestor indieni este în mâinile lui Dumnezeu și ale ierarhilor Bisericii.

Reacția lor la plecarea noastră a fost: „Vă rugăm, trebuie să știm mai multe, vă rugăm să ne mai trimiteți un preot. Să vă întoarceți, trebuie să aflăm mai multe despre catehism, vrem să ne botezăm.” Dar nu am putut să mă întorc pentru că am parohie, așa că a trebuit să găsesc un alt preot. Cunoșteam un preot misionar, pe care l-am convins să vină. Am stabilit să catehizeze 30 de pastori timp de cinci zile, toată ziua. Ne-am gândit că, dacă-i catehizăm pe pastori, atunci ei la rândul lor îi pot învăța pe oamenii din comunitățile lor de la sate. S-a făcut așa, iar reacția oamenilor a fost că au vrut să fie botezați – asta se petrecea în noiembrie-decembrie 2018. Trebuia să facem ceva cu această dorință a lor.

În noiembrie, câțiva traducători profesioniști din India au fost angajați ca să traducă în telugu cartea părintelui Serafim Bell, „Discovering the Rich Heritage of Orthodoxy”. Această carte răspunde la întrebările pe care protestanții le au de obicei atunci când încep să cunoască Ortodoxia. Și mai târziu, în decembrie, părintele Serafim însuși a mers în India!

A stat acolo mai mult de două săptămâni și a făcut un catehism intens de șapte zile, toată ziua, pentru două grupuri diferite de 30 de pastori. Apoi acei 60 de pastori s-au întors în comunitățile lor și le-au transmis cele învățate. Drept urmare, sute de oameni au aflat elementele de bază ale creștinismului ortodox și au vrut să fie botezați imediat!

Între timp, acel grup traducători a continuat să traducă alte texte esențiale în telugu. Au tradus: Catehismul Bisericii Ortodoxe de Sfântul Nicolae Velimirovici, Slujba botezului, Tâlcuirea crezulului, Rugăciunea Domnească, 5 dintre cărțile părintelui Daniel Sisoev, câteva secțiuni din cartea Călăuză în credința ortodoxă de părintele Cleopa Ilie.

Campanie de îmbisericire

Am primit binecuvântare de la Mitropolitul Ilarion să mă întorc și să botez oamenii. Așadar, în februarie 2019, m-am întors în India.

Nu e atât de ușor să botezi o mie de oameni! Mai ales într-o țară din lumea a treia, unde sărăcia le îngreuiază pe toate. Părintele Atanasie și Dr. Wesley și mulți alții din India au muncit din greu luni de zile să rezolve problemele de logistică ale acestei imense sarcini. De fapt, Dr. Wesley și-a dedicat atâta timp și energie, încât a căzut la pat înaintea sosirii noastre.

Părintele Atanasie ne-a invitat pe mine și pe părintele George Maximov din Rusia să-l ajutăm. Părintele George are experiență misionară în Filipine. Vine însoțit de alte două persoane din Rusia: maica Ioana și Anastasia.

Cealaltă persoană care ni se alătură în această călătorie misionară este maica Parascheva. Este una dintre maicile de la mănăstirea mea din Alaska, schitul Sfântul Nil. Ea îi va învăța pe indieni să facă prescuri și le va vorbi femeilor despre rugăciune. Dorim să oferim Sfânta Împărtășanie tuturor oamenilor nou botezați, așa că va trebui să coacem prescuri în India!

Împotriviri – Stupoare

Vineri, 1 februarie. Astăzi este ziua cea mare în care începem să botezăm! Am ajuns la locul de botez, care se află în mijlocul unui câmp de orez.

În total, 97 de persoane s-au înscris pentru botez.

Părintele George și părintele Atanasie și-au pus veșmintele, dar eu am rămas la masa cu lista de nume ca să păstrez o oarecare rânduială. După exorcisme, părintele Atanasie mi-a cerut să-mi pun veșmintele și să mă alătur lor pentru că erau prea mulți oameni și era nevoie de ajutor. Între timp, au început să se iște probleme. Locul în care ne-am adunat era al unui hindus care ne îngăduise să-i folosim terenul și bazinele de ape. Dar când vecinii săi hinduși au văzut toată agitația și pe creștini adunându-se acolo, au mers la el și au început să-l amenințe. Se strângeau din ce în ce mai mulți strigând și agitându-se. Treizeci dintre pastorii noștri au mers la Dr. Wesley să-i spună că ne vor apăra ca să putem continua cu botezurile. Multe dintre femeile venite pentru a fi botezate s-au necăjit foarte tare de întrerupere și le-au spus hindușilor că este dreptul lor să fie botezate, căci sunt libere să-și aleagă religia. A sosit și poliția, dar asta nu era neapărat un lucru bun, pentru că sunt foarte corupți. Dr. Wesley nu a vrut să continue în această atmoseferă de agitație și împotrivire, așa că a decis că ar fi cel mai bine să anuleze restul botezurilor. Joshi-Paul era îngrijorat că lucrurile ar putea degenera în violență și i-a spus maicii Parascheva: „Duceți-vă la mașină, căci hindușii au chemat întăriri ca să ne atace!”

Reușiserăm să botezăm doar 43 din cele 97 de persoane.

Săvârșeam botezurile când, ne-am trezit dintr-o dată cu un grup de oameni puși pe harță, gata să destrame adunarea și amenințând cu violența. Femeile care veniseră să fie botezate au ieșit în calea militanților hinduși și le-au spus: „Nu ne puteți spune ce să facem, vom lupta pentru dreptul nostru de a fi botezate.” Urma să iasă cu scandal, așa că pastorul responsabil cu organizarea, care ne invitase acolo, s-a temut foarte tare: „Trebuie să ne oprim, altfel va fi vărsare de sânge.”

Era un lucru uimitor că făceam aceste botezuri undeva în mijlocul unui câmp și, dintr-o dată, parcă s-a dezlănțuit iadul și n-a mai mers nimic. Întâmplarea i-a zguduit pe pastorii protestanți, încât n-au mai știut ce să facă timp de câteva zile. Erau îngroziți că vor fi răniți de acei hinduși militanți, care erau extrem de beligeranți și de puși pe rele.

Aceasta a fost prima zi de botezuri. Din acel moment, totul a început să meargă prost: am avut șoferi care s-au îmbolnăvit, persoane care trebuiau să stea în spital cu soțiile lor bolnave etc, necazuri peste necazuri.

Sâmbătă, 2 februarie. Dr. Wesley a fost uluit de împotrivirea cauzată de botezuri, mai ales când se gândea la experiențele sale anterioare de evanghelizare. În cei 30 de ani de activitate, nu mai avusese niciodată parte de o asemenea împotrivire. Aceasta cu atât mai mult cu cât el a convertit hinduși și a predicat în fața și a 40.000 de oameni pe un stadion fără niciun incident. Iar această mică adunare de 100 de oameni undeva într-un câmp de orez a fost menționată în ziare, în mediile de socializare online (au apărut 36 de fotografii), plus reporteri care au venit să ceară mită! Pentru Dr. Wesley și pentru ceilalți era clar că demonii sunt conștienți de amploarea a ceea ce se întâmplă aici.

Marți, 5 februarie. Aproape tot ceea ce ar fi putut merge prost, a mers prost. Toți traducătorii noștri, cu excepția Dr. Wesley, s-au îmbolnăvit. Joshi-Paul (cel mai bun traducător) a trebuit să fie alături de soția sa la spital. Șoferii noștri fie s-au îmbolnăvit, fie au decis să nu mai vină. Iar și iar, făceam un plan seara pentru ziua următoare, dar până dimineață, ceva ne împiedica să-l urmăm.

„Toleranța” hindusă

În unele state din India nu este interzis să predici; este interzis să convertești hinduși. Dar noi nu făceam asta; noi, pur și simplu, botezam oameni care erau deja creștini.

Nu cred că cei din afara Indiei știu, dar hinduismul este foarte fracturat. În India au loc dispute teologice chiar acum despre doctrină, despre ce înseamnă a fi hindus etc. Există trei tabere principale. Nu au putut cădea de acord asupra a mai nimic. Nu există o definiție comună a ceea ce înseamnă să fii hindus.

Este foarte periculos să fii creștin în India – creștinii sunt prigoniți. Trebuie să fie foarte atenți; uneori întâmpină greutăți, însă ne-au spus că sunt tolerați și că nu mai avuseseră parte niciodată de persecuții așa cum s-a întâmplat în ziua în care am început să facem botezuri.

Duminică, 3 februarie 2019. Am aflat că 5 mașini cu hinduși fundamentaliști au mers la pastorul local (care s-a botezat ulterior) care ne găzduise slujba de botez de alaltăieri. Văzuseră articolul din ziar (care afirma în mod eronat că noi îi botezam pe hinduși) și veniseră să-l amenințe. Nu i-au făcut nimic rău, dar vizita lor l-a zguduit.

Miercuri, 13 februarie. În timpul călătoriei noastre, Narendra Modi, premierul Indiei, a anunțat: „India poate face față grupărilor pakistaneze militante. India poate face față grupărilor teroriste maoiste. Dar India va avea o problemă reală cu creștinii!”. Atitudinea sa anti-creștină atât de puternică se datorează faptului că este un hindus fundamentalist. Partidul politic din care face parte, BJP, îngreunează viața creștinilor din întreaga țară, inclusiv a acelora pe care i-am întâlnit noi. Domnul să-i întărească ca să poată îndura prigoana directă și indirectă cu care se confruntă și se vor confrunta.

Botez

Trebuia să botezăm 1000 de oameni, dar din cauza haosului, am botezat aproximativ 360 de oameni. A fost extraordinar! Când botezi în jur de 25 de oameni pe zi, este atât de mult har. Este uluitor. Nici nu se poate descrie: ai senzația că te afli pe altă lume, deși ești epuizat și dogorit de soarele fierbinte, iar trupul te doare. Am săvârșit botezuri timp de aproximativ 10 zile.

Sâmbătă, 2 februarie 2019. După micul dejun am ajuns la orfelinat, pregătiți să botezăm 150 de oameni. Dar în acea zi avea loc un eveniment organizat de guvern pentru a-i ajuta pe oameni să-și înceapă propria afacere. Așa că doar 20 de oameni au venit ca să fie botezați. Dar numărul mic de oameni s-a datorat mai ales incidentului de ieri cu hindușii și cele 5 mașini cu fundamentaliști care l-au amenințat pe pastor, care i-a speriat pe mulți dintre ceilalți pastori. De frică, au decis să nu-și mai trimită oamenii pentru a fi botezați.

În general, a fost o slujbă plină de bucurie, cu mult har, iar ce prezenți au fost încântați.

Miercuri, 6 februarie. Părintele Atanasie s-a dus dis-de-dimineață să-l boteze pe Dr. Wesley cu numele de Dumitru! După slujbă, Dumitru a spus că se simte transformat.

Sfânta Liturghie

Duminică, 10 februarie. Noi, ceilalți, am rămas în Srikakulam ca să slujim prima noastră Liturghie în India! Planul era să părăsim hotelul la 9.30 și să pregătim lucrurile pentru slujbă la biserica de pe strada lui Iosua (noul nume al lui Joshi-Paul după botez). Însuși gândul de a face Liturghie pe o stradă în India mă sperie!

Sfânta Liturghia a decurs destul de lin, în ciuda faptului că s-a săvârșit într-un loc atât de primitiv. Au fost aproape 250 de oameni dintre care aproape 100 se botezaseră în decursul săptămânii. Părintele George a numărat că s-au împărtășit 77 de oameni. Dar a fost teribil de cald și de umed, încât părintelui George transpirația îi șiroia pe față.

Imediat după Sfânta Liturghie, s-au apropiat doi hinduși. Erau foarte supărați și vociferau. Iosua ne-a spus să ne urcăm repede în mașină, unde ne așteptau două persoane necunoscute, gata să ne scoată de acolo. Buclucașii ne așteptau și ei, și ne-au urmărit cu mașina lor!

De fiecare dată când încercăm să săvârșim o Taină a Bisericii (cum ar fi un botez sau o Sfântă Liturghie) în vreo zonă publică din India, puterea sa spirituală pare să deranjeze demonii, care ridică oameni împotriva noastră. Și presupun că într-un loc precum India, unde hinduismul idolatru este religia dominantă, nu este de mirare că există mulți demoni.

Noii creștini ortodocși

Duminică, 10 februarie. În total, am botezat 350 de persoane în această călătorie. Aceasta este doar o treime din cele 1.000 de persoane care au cerut să fie botezate.

S-a petrecut o transformare frumoasă cu oamenii de aici. Un caz deosebit a fost al unei tinere care suferea de o tulburare de alimentație și arăta ca un schelet viu. Nu mâncase de patru luni, iar mama ei era în lacrimi, disperată. Dar după ce părintele Atanasie s-a dus acasă la ele și a binecuvântat-o pe această fată, ea a început să-și revină. Câteva zile mai târziu, după ce s-a botezat, a dobândit o înfățișare foarte pașnică și îngerească. Starea ei sufletească și trupească s-a schimbat complet.

Grija pentru Biserică

Miercuri, 13 februarie. Îmi fac griji pentru acest grup de creștini ortodocși nou botezați. Trebuie multă muncă și foarte mult timp ca ei să se maturizeze în Ortodoxie. Am auzit că o problemă cu care s-a confruntat Biserica Ortodoxă din Japonia este aceea că, în cea mai mare parte, oamenii de acolo nu au reușit să dobândească pe deplin duhul ortodox. Asta în mare parte din cauză că un creștin ortodox de rând de acolo nu are acces la viața și la scrierile Sfinților Părinți. Poate aceeași soartă îi așteaptă și pe acești creștini ortodocși din India. Dar și de se va întâmpla așa, nu este totul pierdut. La urma urmei, Dumnezeu este judecătorul lor, iar ceea ce contează cu adevărat în final este dacă acești oameni vor fi sau nu mântuiți. Lor nu li s-au dat „cinci talanți”, nici măcar doi. Dar dacă se ostenesc cu ceea ce le-a fost dat, atunci Dumnezeu le va spune: „Bine, slugă bună și credincioasă; intră întru bucuria Domnului tău.”

Vă rog să mi vă alăturați în rugăciune pentru oamenii buni din India, ca Dumnezeu să îi ajute să crească și să ajungă la „măsura vârstei deplinătății lui Hristos”.



Articol din revista
Cuvinte către tineri, nr. XIII/2020